Datele care arată eșecul unui sistem vital pentru români

Cancerul este una dintre cele mai grave boli cu care se confruntă țara noastră. Un român din 4 are o experiență cu cancerul de-a lungul vieții. Aproximativ 840.000 de persoane au fost diagnosticate cu o formă de cancer, în timp ce peste 3 milioane de români au avut o astfel de experiență cu un membru al familiei. Având în vedere aceste cifre crescute, studiul realizat de IMAS și de Centrul pentru inovație în medicină, a urmărit stabilirea percepției românilor cu privire la prevenirea, diagnosticarea și tratarea cancerului în țara noastră.

Astfel, deși teama față de cancer este crescută și 45% dintre români consideră că diagnosticul de cancer duce întotdeauna la deces, 74% dintre ei știu că unele forme de cancer se pot vindeca și într-o proporție de 82% cunosc faptul că această boală poate fi prevenită. Totuși, percepția sumbră a populației României în ceea ce privește șansele de supraviețuire se datorează neîncrederii crescute în instituțiile care fac parte din sistemul medical. Doar 35% dintre români declară că au încredere în spitalele de stat din România, în timp ce 4 din 10 români se arată mulțumiți de activitatea Ministerului Sănătății. Nivelul cel mai mare de încredere îl primesc medicii și spitalele private, cu peste 65 de procente. În ceea ce-i privește pe medicii curanți, se pare că aceștia au un grad de încredere ridicat în rândul populației, procentul ridicându-se la 90%.

Neîncrederea vine ca urmare a problemelor grave identificate de cetățeni în sistemul medical. Cele mai grave lucruri sunt corupția, lipsa echipamentelor necesare și tehnologia veche, personalul insuficient și, surprinzător, salariile mici ale medicilor.

În ceea ce privește cazul particular al cancerului, peste 7 din 10 români consideră că durează prea mult ca un medicament nou descoperit să ajungă la pacienții din România, în timp ce 6 din 10 se arată îngrijorați de tendința companiilor farmaceutice de a căuta mai degrabă să trateze cancerul și nu să îl vindece. De asemenea, 56% dintre participanții la studiu sunt conștienți de speranța pe care medicamentele moderne o dau în lupta cu cancerul, fiind capabile să prelungească viața pacienților diagnosticați cu până la 10 ani.

„Dacă în urmă cu 30 de ani diagnosticul de cancer era sinonim cu sfârșitul iminent într-un orizont de timp foarte limitat, acum lucrurile s-au schimbat esențial. Multe forme de cancer sunt acum boli cronice, precum diabetul zaharat sau poliartrita reumatoidă. 2 din 3 pacienți cu cancer diagnosticați în SUA trăiesc la 5 ani de la primirea diagnosticului. Sunt descrise cazuri de supraviețuiri de lungă durată, de peste 10 ani, la pacienți care au primit diagnosticul de melanom malign metastatic nerezecabil, dar care au avut șansa de a fi tratați cu terapii personalizate și cu imunoterapii”, explică medicul Marius Geantă, președinte al Centrului pentru Inovație în Medicină.

14 medicamente noi pentru cancer aprobate în Uniunea Europeană, niciunul nu a ajuns în România

Progresele înregistrate în oncologie în perioada recentă se traduc prin descoperirea unor tratamente inovatoare, menite să crească durata de viață a pacientului diagnosticat chiar și cu cele mai grave forme de cancer. Aceste progrese sunt puțin cunoscute în rândul românilor și și mai puțin aplicate în țara noastră.

Rata de penetrare a informației referitoare la inovația în oncologie este una foarte redusă în ceea ce privește România. Astfel, faptul că în Uniunea Europeană au fost aprobate în 2015 14 medicamente noi împotriva cancerului, cel mai mare număr de molecule noi aprobate vreodată în istoria Agenției Europene a Medicamentului este aproape necunoscut în rândul românilor. Doar 1,6% a intuit răspunsul corect.

„La nivelul populației României există un orizont de așteptare limitat în privința terapiilor noi, inovatoare, destinate cancerului. Mulți români pur și simplu nu știu și nu cred că dinamica dezvoltării medicamentelor în cancer este atât de intensă și în fiecare an se aprobă medicamente personalizate sau imunoterapii care au potențialul de a schimba destinul unui pacient cu cancer”, explică medicul Marius Geantă.

Lipsa de informare în ceea ce privește inovațiile în domeniul oncologiei medicale ies la iveală și din faptul că 6 din 10 români nu au auzit de medicina personalizată, același procent fiind valabil și în ceea ce privește cunoașterea imuno-oncologiei.

„Datele confirmă încă odată rolul marcant pe care statul ar trebui să-l joace în asigurarea accesului pacientului cu cancer la cel mai înalt nivel de asistență medicală. În afară de compensarea medicamentelor noi, o altă posibilitate de a asigura un acces rapid la inovație, fără costuri din partea statului, este stimularea participării în studii clinice”, afirmă medicul Marius Geantă.

Chiar dacă, potrivit spuselor medicului Oana Costan, de la Direcția Programe Naționale din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în România fondurile pentru sectorul oncologic sunt cele mai ridicate, aprobarea rapide a medicamentelor noi pentru tratarea cancerului este extreme de lentă.

În 2015, în cadrul programului CNAS au fost introduse patru noi molecule folosite în tratamentul pentru cancer, însă niciunul dintre aceste medicamente nu face parte din cele 14 aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului.

„Noi avem informații despre 500 și ceva de mii de pacienți cu cancer. Cifra este îngrijorătoare și mă întorc la ceea ce spun de ani de zile, prevenția, screeningul sunt elementare pentru a combate această boală care în România face ravagii. Lipsa de acces la inveștigații și tratamente de ultimă generație face destule victime”, concluzionează Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România.